29 iulie 2010

Spre intuneric




      Mi-am dorit sa-mi fii eclipsa, incununandu-mi sufletul cu al tau.Nu mi-a trecut prin minte ca voi avea parte de noapte, de negurile tale. De fapt, nu am crezut in veci ca le voi putea constientiza, atat timp cat ma dogoreai.
      
    Dar te-ai stins.Te-am stins.Nu stiu.

   Ce se-ntampla cu astrii cand mor? Spune-mi.. Ti-e bine? Ne-ar fi bine sa ma sting, la randu-mi? Sa nu-mi mai pastrez caldura, pentru a te-ncalzi?




Asculta mai multe audio Muzica

6 comentarii:

  1. Sensibil. Emotionant. Ma regasesc. Oare cum e mai bine?

    RăspundețiȘtergere
  2. placute cuvinte insotite de o imagine pe masura..felicitari

    RăspundețiȘtergere
  3. ma bucura, ioana..bine e atunci cand inca simtim, indiferent ce si cum..dar e foarte important cand. :)


    multumesc, andrei.

    RăspundețiȘtergere
  4. mda... te pune pe gânduri... frumos...

    RăspundețiȘtergere
  5. Nici nu mai stiu ce sa zic....m-ai purtat in povestea ta de vis....te pup!

    RăspundețiȘtergere
  6. oare ce-or pune la cale?:)
    salutari Domnule

    RăspundețiȘtergere