Ciudată senzaţie de claustrofobie strecoară imaginea în sufletul meu de privitor, ca limita dintre două lumi, una tocită de vreme şi alta necunoscută, aflată în spatele gardului inpenetrabil înalt şi monoton, uniform, ce pare nesfârşit. Impulsul de a porni după tentanta prezenţă feminină este temperat de o apăsătoare şi nedefinită panică. Interesantă imagine.
de abia acum am vazut comentariul tau. locatia de care ai intrebat se numeste Lacul Bâtca Doamnei. e la iesire din piatra neamt spre bicaz.cand ajungi in piatra intreaba cum sa ajungi la el pentru ca nu e chiar la soseaua principala si se ajunge pe un drum secundar.
Ciudată senzaţie de claustrofobie strecoară imaginea în sufletul meu de privitor, ca limita dintre două lumi, una tocită de vreme şi alta necunoscută, aflată în spatele gardului inpenetrabil înalt şi monoton, uniform, ce pare nesfârşit. Impulsul de a porni după tentanta prezenţă feminină este temperat de o apăsătoare şi nedefinită panică. Interesantă imagine.
RăspundețiȘtergerede abia acum am vazut comentariul tau. locatia de care ai intrebat se numeste Lacul Bâtca Doamnei. e la iesire din piatra neamt spre bicaz.cand ajungi in piatra intreaba cum sa ajungi la el pentru ca nu e chiar la soseaua principala si se ajunge pe un drum secundar.
RăspundețiȘtergereInteresanta senzatia pe care o ofera fotografia. Ca un tunel care nu se mai termina, un tunel apasator...
RăspundețiȘtergere