Adieu, Ciresoaia !
Published by Unknown under ciresoaia on duminică, iunie 27, 2010
De mirajul sarbatorii din Ciresoaia am fost vrajita inca de anul trecut. Am tot auzit povesti cum ca acolo e raiul "cerceilor rosii" . In ultima duminica a ciresarului, dupa slujba religioasa, oamenii se reunesc si petrec, mancand pe saturate cirese.
Si mi-am propus anul acesta sa nu o mai ratez.La aprox. 45 km de Bistrita am gasit satucul cu pricina.
Pe parcurs ce inaintam pe ulitele satului, il gaseam tot mai gatit de sarbatoare:
In centru, nelipsitul talcioc, cu verva copiilor:
Satul cu populatie majoritara maghiara, arata ingrijit, localnicii si oaspetii asteptand sa intre in inima maialului cireselor, care scoate din anonimat localitatea, an de an.
Desi citisem in presa locala, ca anul acesta productia cireselor a fost mult mai mica decat in anii precedenti, la fiecare pas gaseam dovezi ca satul isi merita numele, fiecare gospodarie avand ciresi incarcati de fructe.
In centrul satului, intr-un un loc amenajat, contra unei sume de 5 RON, puteai asista la spectacolul folcloric al formatiilor din Dej, Harghita si Ciresoaia si bineinteles, manca cirese pe saturate:
Insa realitatea era alta, laditele de cirese erau probabil nominale, caci am ramas cu admiratia numeroasele soiuri
neavand ocazia sa gustam macar o cireasa, lucru care o adus o mare bila neagra maialului mult laudat.Toropiti de caldura micilor si kurtosilor din zona,
tragand cu ochiul la localnicii sau oaspetii mai norocosi,
si la copiii inimosi ce dansau pe scena:
am plecat dezamagiti de faptul ca organizatorii nu au catadicsit macar sa traduca discursul celor de pe scena, fiind parca intr-o alta lume, in care ai platit 5 RON sa-i vezi pe altii mancand si un spectacol 100% maghiar, fara sa inteleg o iota.
La iesire/ intrare se vindeau cirese cu 10 RON kg, ceea ce am considerat a fi alt afront,
ramand doar cu gustul zmeurei teribil de gustoase gasita pe ulitele satului:
Pe drumul spre intoarcere, am dat peste o livada plina de ciresi ,
dandu-mi sansa macar sa gust renumitele fructe ale zonei
si sa-mi obtin mult ravnitii cercei:
Din pacate, pentru mine, sarbatoarea Ciresoaiei a fost un miraj.Doar atat.
Si mi-am propus anul acesta sa nu o mai ratez.La aprox. 45 km de Bistrita am gasit satucul cu pricina.
Pe parcurs ce inaintam pe ulitele satului, il gaseam tot mai gatit de sarbatoare:
In centru, nelipsitul talcioc, cu verva copiilor:
Satul cu populatie majoritara maghiara, arata ingrijit, localnicii si oaspetii asteptand sa intre in inima maialului cireselor, care scoate din anonimat localitatea, an de an.
Desi citisem in presa locala, ca anul acesta productia cireselor a fost mult mai mica decat in anii precedenti, la fiecare pas gaseam dovezi ca satul isi merita numele, fiecare gospodarie avand ciresi incarcati de fructe.
In centrul satului, intr-un un loc amenajat, contra unei sume de 5 RON, puteai asista la spectacolul folcloric al formatiilor din Dej, Harghita si Ciresoaia si bineinteles, manca cirese pe saturate:
Insa realitatea era alta, laditele de cirese erau probabil nominale, caci am ramas cu admiratia numeroasele soiuri
neavand ocazia sa gustam macar o cireasa, lucru care o adus o mare bila neagra maialului mult laudat.Toropiti de caldura micilor si kurtosilor din zona,
tragand cu ochiul la localnicii sau oaspetii mai norocosi,
si la copiii inimosi ce dansau pe scena:
am plecat dezamagiti de faptul ca organizatorii nu au catadicsit macar sa traduca discursul celor de pe scena, fiind parca intr-o alta lume, in care ai platit 5 RON sa-i vezi pe altii mancand si un spectacol 100% maghiar, fara sa inteleg o iota.
La iesire/ intrare se vindeau cirese cu 10 RON kg, ceea ce am considerat a fi alt afront,
ramand doar cu gustul zmeurei teribil de gustoase gasita pe ulitele satului:
Pe drumul spre intoarcere, am dat peste o livada plina de ciresi ,
dandu-mi sansa macar sa gust renumitele fructe ale zonei
si sa-mi obtin mult ravnitii cercei:
Din pacate, pentru mine, sarbatoarea Ciresoaiei a fost un miraj.Doar atat.
.jpg)
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.JPG)
