Adancuri

Cunoscută ca Poarta Călimanilor, Colibita se află la 900 de metri altitudine fiind o o statiune binecunoscută pentru aerul puternic ionizat. Vechea localitate a fost strămutată pentru construirea unui lac de acumulare cu o capacitate de 100 milioane de metri cubi de apă. Lacul montan a fost dat în folosintă la finele anilor 1970 si finalizat abia în 1991, iar principalele sale misiuni sunt alimentarea cu apă a municipiului Bistrita si a localitătilor de pe Valea Bârgăului, producerea de energie electrică la hidrocentrala Bistrita-Bârgăului si apărarea împotriva inundatiilor.

Legenda spune că la Colibita trăia un bătrân uitat de vreme poreclit mos Gabris. Pe numele său adevărat Grigore Pop, mos Gabris, murit în 1944, însă de mai bine de 60 de ani încoace, de la moartea lui, profetiile care în timpul vietii lui era socotite aiureli, s-au împlinit una câte una. Grigore Pop (1861-1944) a fost nepotul primului învătător din Tiha Bârgăului, stia carte, citea Biblia si era foarte credincios. Toată Valea Bârgăului stie legenda bătrânului, iar dacă nimeresti rezultatul unui meci sau dacă prevezi exact cum va fi vremea a doua zi să nu te mire că ti se spune că Parc-ai fi mos Gabris. Profetiile bătrânului se referă la destinele oamenilor din zonă sau la evenimente din sat si din împrejurimi. Acest fapt a făcut ca localnicii să creadă în prezicerile lui si să si-l asume pe Gabris ca pe un sfânt al locului, care vorbea cu îngerii. Despre viata sa există chiar si o carte a profesorului Titus Wacshmann- Hogiu - Nostradamus versus prorocul Gabris din Bârgău. Oamenii povestesc că vreme de 40 de zile prezicătorul a stat izolat undeva într-o pesteră în Muntii Bârgăului. În această perioadă s-a rugat profund lui Dumnezeu, a tinut post negru si nu a vorbit cu nimeni. După revenirea în sat, Gabri s a început prezicerile care mai stăruie încă în constiinta bârgăuanilor. Una din acestea l-a vizat chiar pe fratele său cu care nu se întelegea. Gabris i-ar fi spus fratelui că îi va arde casa si că nici mormântul nu îl va suporta. Câtiva ani mai târziu, casa fratelui său, Ion, a ars din temelii, iar nu după mult timp de la moartea acestuia, la prima furtună mai violentă, urmată de ploi puternice, viitura a scos sicriul din mormânt.

Drumul blestemat
O altă prezicere îndeplinită a lui Gabris spunea că drumul care leagă DN 17 la iesirea din Muresenii- Bârgăului de Colibita, pe Valea Blajului, nu va fi terminat niciodată, că acolo se va surpa mereu pământul, deoarece Dumnezeu este supărat pe oameni. Realitatea dovedeste că prezicătorul a avut dreptate, 80 de ani mai târziu, drumul nu este gata si încă departe de a fi finalizat. Oracoul de pe Bârgău a mai prezis că atunci când va dispărea Fabrica de lapte din Prundu-Bârgăului, iar muntele Heniu se va uni cu barajul, se va întâmpla o mare nenorocire, iar barajul se va rupe. Premonitia lui încă a rămas si dă fiori bârgăuanilor care cunosc legenda. Autoritătile sustin însă că barajul de la Colibita este aproape indestructibil si ar putea fi afectat numai în situatii extreme: un cutremur devastator sau bombardamente. Barajul este construit din arocamente pe o fundatie de roci vulcanice, iar fundul lacului este situat aproape în întregime pe formatiuni sedimentare, fiind construit în asa fel încât să nu poată fi distrus. La fel de sumbră este si situatia drumului care face legatura între baraj si localitatea Bistrita-Bârgăului. Colibita a început să devină o zonă turistică odată cu ridicarea barajului. Zona a devenit astfel atractivă pentru multi dintre bistritenii, si nu numai, dornici să-si petreacă sfârsitul de săptămână sau vacantele pe malul lacului. Constructiile de case au început stingher la începutul anilor ‘90 si au demarat în trombă după anii ‘95-’96, devenind astăzi cea mai preferată zonă turistică a judetului, existând acum aici peste 300 de vile si cabane. Drumul însă a împlinit profetia...


Sursa:Raluca Nechiti-www.reporterspecialdebistrita.ro