Poiana cu narcise de pe Saca

Ne-am trezit in zori de zi, la ora 5. Dupa un drum de doua ore, pana in Valea Vinului, am dat nas in nas cu cele 7 grade razlete din zona, temperatura care ne-a luat total prin suprindere.

Am inceput urcusul si facand slalom printre salamandre,copaci taiati si cuiburi de viespii, ne-am adaptat zonei.

In scurt timp, am reusit sa simtim aerul rarefiat, mirosul de pin si sa ne simtim binecuvantati de o asemenea dimineata.

Trilurile de pasari si fosnetul de flori si frunze ne-au insotit.

Si-am tot urcat, vreme de aproape 3 ore, pana pe creasta muntelui Saca.

Nu stiu cum sa va descriu frumusetea si linistea de aici.Sa zicem ca-i un loc unde-i perfect sa-ti pui dorinte.

Primele flori anunta culoare cu culoare, mult cautatele narcise.

Dar inca nu ajunsesem.

Cum spunea in pancarta informativa, petala cu petala, am descoperit ninsoarea muntelui din mai - mii de narcise, ce te imbatau cu parfumul lor.

Am facut cunostinta si cu Tarzan, care ne-o zambit sagalnic, pana l-a chemat stapanul sau.

Dar iar ne-au chemat si pe noi, narcisele.

Cu greu, ne-am despartit de ele, tot furand o privire catre marea de flori lasata in urma.

Amortiti si ametiti de mireasma florilor, ne-am intors spre casa.

Am mancat muguri de pin.

Am gasit o cruciulita ratacita si am lasat-o sa poarte noroc si altor drumeti.

Nu a trecut decat o zi ,dar inca ne povestim peripetiile acelei drumetii, zambim, ne aducem aminte si ne facem planuri pentru o noua drumetie.

Tema pentru acasa : Dungha, Marius, Ileana